Nu am mai scris aici de ceva vreme
Cred că am simțit nevoia să trăiesc mai mult decât să pun în cuvinte. Au fost zile când am știut că am ce spune și totuși nu am mai scris. Poate și pentru că a fost un început de an cu multe încercări pe multe planuri.
Habar nu am dacă citește cineva ce scriu aici. Nu verific, nu am rapoarte și nici nu am de gând să o fac pentru viitor. Posibil că unii ar spune că, dacă tot scriu pentru mine, aș putea la fel de bine să o fac într-un jurnal.
Doar că… ce să vezi? A fost o vreme când nu prea mă interesa ce spun cei din jur, mai ales cei care nu contau pentru mine. Apoi a fost o perioadă în care m-a interest mult. Poate prea mult și acum știu sigur că nu mi-a făcut bine deloc. Astăzi… am ajuns din nou într-un loc mai lejer. Vârsta vine și cu ceva experiență nu doar nu niste numere învechite în buletin. Sunt într-un loc în care nu mai simt nevoia să explic, să justific sau să plac. Au apus acele vremuri.
Așa că… here I am. Scriu
Fără presiune, fără planuri mari, fără așteptări. Mi-am propus ca pentru o perioadă să scriu măcar un articol pe zi. Este o decizie asumată, mai mult ca un excercițiu.
Nu știu ce subiecte voi atinge, nu caut o structură asa cum am pus presiune atunci cand am plecat la drum cu blogul. Este libertatea dată de faptul că pot să fac ce doresc în grădina mea.
Poate va fi despre lucruri simple. Sau despre povești din HoReCa… din culise, din oameni, din tot ce nu se vede. Pentru că în utlimele 2 zile am avut tot felul de discuții despre ultimii 10 ani din viață, ani de la vilă. Mi-am dat seama, din nou, că aș putea vorbi, aș putea povesti ore întregi fără să mă opresc. Mă întreb uneori cât sunt de plicticoasă cu poveștile mele? Am spus-o des prietenilor și celor care au fost dispuși să mă asculte: Mi-e plină tolba de povești din HoReCa și povești de viață.
Cheful de scris mi-a revenit aseară
Cheful de scris mi-a revenit aseară…așa că nu am zis să mai amân deși în alte condiții aș face-o pentru că a fost un weekend plin. Suntem în perioada Echinocțiului de Primăvară care pentru mine este despre echilibru între lumină și întuneric, despre un început nou,
Așadar, să fie pentru MINE.
Și, cine știe… poate și pentru cine are chef să citească.